Decaderea
A venit si ziua a 2-a , pe care o asteptam cu multe sperante. Era practic momentul infruntarii cu echipa campioana en-titre , favorita principala a acestei editii. Puteam astfel sa ne evaluam foarte obiectiv nivelul , sa facem un pas urias spre medalie ( poate chiar titlu ) , ori sa ne acceptam statutul de echipa mai slab cotata.
Dupa cum prevazusem cu baietii, s-a inceput cu Indiene de rege pe mesele unde aveam alb , cu un Dragon accelerat la Georgica , insa total neasteptat o Engleza la Radu. A venit si ziua a 2-a , pe care o asteptam cu multe sperante. Era practic momentul infruntarii cu echipa campioana en-titre , favorita principala a acestei editii. Puteam astfel sa ne evaluam foarte obiectiv nivelul , sa facem un pas urias spre medalie ( poate chiar titlu ) , ori sa ne acceptam statutul de echipa mai slab cotata.
Prima partida care se incheie este remiza, la masa a 2-a. Rezultat bun, care lasa decizia acestui meci pe celelalte 3 mese, unde aveam 2 albe.
Treptat se ajunge la criza de timp mare la masa lui Alex ( din pacate doar de partea noastra ) si reciproca la Georgica. La un moment dat Georgica isi surprinde adversarul cu o combinatie si restabileste echilibrul material ( avea pion in minus) .
Alex lanseaza un atac furibund asupra regelui advers astfel ca imi era evident ca in zona mutarilor 30-40 se va decide castigatoarea meciului si - speram eu- chiar echipa campioana.
Din nefericire lesii joaca mai bine momentele critice si castiga ambele partide si implicit meciul.
Desi meciul era practic decis, Vlad lupta cu ardoare in continuare. Dupa ce a trecut prin momente ceva mai dificile, "intoarce soarta infruntarii" si obtine o pozitie castigata usor.
Din pacate efortul depus si consumul nervos au fost foarte mari si in final greseste, permitandu-i medaliatului cu bronz de la Campionatele Mondiale din 2010 sa se salveze cu o remiza .
;
Asadar o infrangere cu 3-1, care nu reflecta intocmai desfasurarea ostilitatilor. Analiza partidelor arata ca in anumite momente soarta putea fi diferita. Insa in sah zeita Caissa ( sau Fortuna, in functie de unghiul de vedere ) e mereu de partea celor mai buni . Polonia a inceput acum multi ani sa investeasca in sah iar rezultatele se vad acum. Probabil puteau alinia 4-5 echipe nationale capabile sa se bata pentru titlu .
Dupa aceasta infrangere era destul de clar ca nu mai puteam spera la titlu si urma sa incercam sa jucam cel mai bun sah pentru a reusi ocuparea unui loc pe podium. Runda a 3-a ne-a adus in fata favoritilor cu numarul 3, echipierii Semilunei , o formatie tanara, insa extrem de periculoasa. Condusa la acest concurs de un antrenor si un jucator fantastic, Mikhail Gurevich, nationala Turciei avea la prima masa un jucator de 18 ani, unul de 16 ani si 3 copii de sub 14 ani. Cu toate acestea , acesti sahisti beneficiaza de sfaturile unor antrenori fenomenali gen Gurevich si Mikhalchisin si joaca la turnee extrem de puternice.In plus, un articol de pe Chessbase aparut recent arata ca un numar de 2 250 000 turci sunt angrenati in invatarea sahului in scoala ( la o populatie de aproximativ 70 milioane oameni ) , astfel ca baza piramidei este extrem de solida. Si in Romania se incearca de catre persoane inimoase din cadrul federatiei implementarea cat mai mult in cadru scolar a sahului, insa , din pacate, nu s-a gasit - pana acum - se pare, rezonanta necesara in mediul politic pentru astfel de activitati intelectuale.
Meciul a fost deosebit de echilibrat, a debutat cu o remiza in intalnirea Malureanu - Emiroglu , fara evenimente foarte importante.
La celelalte 3 mese insa pozitiile au fost extrem de tensionate. Robi incheie remiza si el ( singura de la aceasta competitie) .
Alex joaca impecabil o pozitie complexa cu timp putin si invinge un fost campion european.
Radu insa scapa cateva oportunitati si este invins de Sanal Vahap ( care anul acesta l-a invins cu negrele la Dubai pe Hammer ) .
Ca urmare meciul se incheie la egalitate . Desi eram evident nemultumiti de rezultat, clasamentul final ne-a dovedit ca nu aveam vreun motiv intemeiat sa ne planegm. In continuare turcii au castigat toate meciurile ( inclusiv impotriva Poloniei ), incheind pe locul 2, cu acelasi punctaj cu invingatorii.
Dupa 2 meciuri foarte dificile speram sa intalnim un adversar facil, sa ne revenim cu moralul, dar si in clasament. Insa cum "la omul sarac nici boii nu trag" , dupa ce ca ocupam un loc la mijlocul clasamentului urma sa avem ca parteneri in runda a 4-a pe vecinii de la Vest. Maghiarii, cotati cu a 2-a sansa la castigarea campionatului aveau o echipa extrem de omogena, cu jucatori intre 2330 si 2380 Elo.
In alcatuirea echipei am avut o mica dilema. Radu jucase slab impotriva Turciei , insa eventuala trecere a lui pe "banca de rezerve" deregla toata pregatirea echipei. Robi urma sa joace cu albul , iar Vlad cu negrul ( adica exact invers decat pregatisem de acasa ). Din acest motiv, dar si cunoscandu-i capacitatea extraordinara de a se mobiliza in meciurile importante, am optat sa-l pastrez in echipa . A fost o intalnire foarte disputata, cu 4 partide decise, insa rezultatul ( 1-3 ) ne-a aruncat pana pe locul 10. Din nou am avut oportunitati in anumite momente. Alex avea o combinatie - ce-i drept foarte dificila in conditiile crizei de timp - care-i asigura victoria, iar mai tarziu i-a scapat posibilitatea de a forta remiza.
Radu a fost depasit de un adversar puternic, avand un singur moment unde putea obtine usor avantaj. Aici trebuie sa recunosc ca pregatirea teoretica a maghiarilor ne-a fost superioara.
Singurul punct al nostru este adus de Robi care si-a depasit categoric adversarul - mult mai bine cotat la Elo - atat strategic, cat si tactic. O partida care demonstreaza faptul ca daca jucatorul nostru ar juca mai des la concursuri si ar fi mai ambitios, ar putea ajunge un nume de referinta in sahul romanesc.
